Deratizare în bloc: obligațiile asociației de proprietari

Deratizarea într-un bloc se face pe spațiile comune închise — subsol, spații tehnice, camera de ghenă, casa scării — și este obligația asociației de proprietari sau de locatari, nu a unui singur apartament. Regulamentul-cadru al serviciului de salubrizare, aprobat prin Ordinul ANRSC nr. 97/2025, cere cel puțin un tratament de deratizare pe semestru în spațiile comune ale imobilelor de tip condominiu, plus intervenții suplimentare ori de câte ori este nevoie pentru stingerea unui focar. Costul se suportă din fondurile asociației, ca cheltuială pentru părțile comune. Orynco intervine în blocurile din Oradea și din județul Bihor, la comanda asociației sau a unui proprietar.

Ghidul este scris pentru administratori, președinți de asociație și proprietari care au deja o problemă cu rozătoarele în subsol sau pe casa scării și nu știu de unde să înceapă: cine decide, cine semnează, cine plătește, ce se poate cere de la primărie și ce rămâne în sarcina asociației. Regulile s-au schimbat în 2025, odată cu înlocuirea vechiului regulament-cadru, așa că merită recitite chiar dacă asociația are deja un contract vechi.

De unde vin rozătoarele într-un bloc

Într-un bloc, rozătoarele rareori „apar” într-un apartament: ele se instalează în subsol sau în rețeaua de canalizare și urcă pe verticală, pe coloanele de instalații, atunci când găsesc hrană sau când habitatul de jos devine impropriu. Din acest motiv, reclamațiile individuale de la etajele superioare sunt de obicei simptomul unei populații stabilite mult mai jos.

• Canalizarea și căminele aferente rețelelor tehnico-edilitare — calea principală de acces, mai ales acolo unde există capace sparte sau sifoane uscate.
• Subsolul tehnic inundat sau cu apă stagnantă, provenită din defecțiuni la instalațiile sanitare nereparate luni de zile.
• Camera de ghenă și toboganul de deșeuri, când colectarea nu se face ritmic sau când sacii sunt lăsați pe pardoseală.
• Coloanele de instalații și golurile din jurul țevilor, prin care rozătoarele urcă între etaje fără să iasă vreodată în spațiul locuit.
• Boxele și debaralele în care se depozitează alimente, semințe sau hrană pentru animale, direct pe pardoseală.
• Șantierele, demolările și lucrările de canalizare din vecinătate, care împing populațiile existente către clădirile din jur.
• Hrana lăsată în spațiile verzi din jurul blocului pentru pisici sau păsări — cea mai frecventă sursă de întreținere a unei colonii deja instalate.

Semne că blocul are deja o problemă

• Excremente negre, în formă de bob de orez, pe lângă plintele din subsol, în camera de ghenă sau în boxe.
• Dâre închise la culoare de-a lungul pereților subsolului — urme de grăsime lăsate de deplasările repetate pe același traseu.
• Urme de roadere pe cabluri, pe tocăria ușilor de la subsol, pe sacii de gunoi și pe ambalajele din boxe.
• Zgomote de zgâriat sau de alergat în pereți și în tavane, mai ales noaptea și mai ales pe coloanele de instalații.
• Miros persistent de amoniac în subsolul închis, semn de urină acumulată într-o zonă de cuibărire.
• Un șobolan sau un șoarece văzut în timpul zilei, în casa scării sau lângă ghenă — indică o populație deja numeroasă.

Cât de des este obligatorie deratizarea la bloc

Frecvențele minime nu sunt lăsate la latitudinea asociației. Regulamentul-cadru al serviciului de salubrizare a localităților, aprobat prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 97/2025 și publicat în Monitorul Oficial nr. 190 din 5 martie 2025, stabilește ritmicitatea tratamentelor pentru spațiile comune închise ale imobilelor de tip condominiu. Ordinul a înlocuit vechiul regulament-cadru aprobat prin Ordinul ANRSC nr. 82/2015, la care încă fac trimitere multe contracte și materiale de pe internet.

• Deratizare: cel puțin un tratament pe semestru în spațiile comune închise ale condominiilor, sau ori de câte ori este nevoie pentru stingerea unui focar (art. 95).
• Dezinsecție: minimum 3 tratamente pe an și ori de câte ori este nevoie, în aceleași spații — subsol, spații tehnice și altele asemenea (art. 94).
• Dezinfecție: trimestrial și ori de câte ori este nevoie, în spațiile comune închise, inclusiv casa scării, camerele de colectare a deșeurilor și parcările subterane (art. 96).
• În paralel, Normele de igienă aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014 impun, la art. 50, un interval maxim de 3 luni între dezinsecțiile periodice și de maximum 6 luni între deratizările periodice, cu proceduri curente de întreținere între ele, în funcție de prezența vectorilor.
• Consiliile locale își adaptează propriile regulamente ale serviciului de salubrizare în baza acestui cadru, așa că frecvențele efective și obiectivele incluse se verifică în regulamentul aprobat de primăria localității.

Practic, asociația are de urmărit două praguri care se suprapun: cel din regulamentul de salubrizare, exprimat ca număr minim de tratamente pe an, și cel din normele de igienă, exprimat ca interval maxim între două intervenții. Cel mai simplu este să planifici calendarul după intervalul maxim — o deratizare la fiecare șase luni și o dezinsecție la fiecare trei luni — pentru că astfel respecți ambele cerințe simultan.

Obligația de fond este mai veche și vine din Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014. Articolul 82 alin. (2) prevede că „cetățenii cu gospodării individuale și asociațiile de locatari au obligația de a asigura combaterea și stingerea focarelor de artropode și rozătoare vectoare de maladii transmisibile și/sau generatoare de disconfort din gospodăria proprie sau din spațiile pe care le dețin”. Cu alte cuvinte, asociația nu poate aștepta ca problema să fie rezolvată de altcineva.

Cine comandă deratizarea și cine o plătește

Decizia aparține asociației, iar costul pentru părțile comune se suportă din fondurile acesteia și se repartizează pe apartamente ca orice cheltuială aferentă părților comune, conform hotărârii adunării generale. În practică, administratorul este cel care obține ofertele, iar președintele semnează contractul. Există însă o distincție pe care puțini administratori o cunosc și care schimbă complet cui se adresează asociația.

• Primăria și operatorul de salubrizare întocmesc anual, până la 1 decembrie, un program unitar de acțiune de combatere a vectorilor, care listează obiectivele, perioadele de execuție și numărul de tratamente.
• Pentru obiectivele incluse în acest program unitar, tratamentele se prestează exclusiv de către operatorul de salubrizare licențiat ANRSC căruia i-a fost atribuită activitatea de către primărie sau asociația de dezvoltare intercomunitară (art. 98 alin. (2)).
• Pentru apartamente, pentru focarele apărute între tratamentele programate și pentru spațiile care nu sunt cuprinse în programul unitar, asociația sau proprietarii contractează o firmă DDD autorizată.
• Deținătorii de spații construite, indiferent de destinație, rămân obligați să asigure efectuarea operațiunilor periodice de dezinsecție și deratizare în spațiile pe care le dețin (art. 98 alin. (1)).
• Primul pas practic pentru un administrator este să ceară primăriei sau operatorului lista obiectivelor din programul unitar în care este cuprins blocul și calendarul tratamentelor pe anul în curs.

Neaplicarea măsurilor de prevenire și combatere a insectelor și rozătoarelor vectoare de către deținătorii spațiilor, precum și nerespectarea ritmicității acestor acțiuni, se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 8.000 lei pentru persoanele juridice, conform art. 57 din Hotărârea Guvernului nr. 857/2011. Aceeași hotărâre sancționează, la art. 58, prestarea de servicii de dezinsecție și deratizare de către persoane necalificate și neatestate — motiv suficient ca asociația să ceară dovada autorizării înainte de a semna, nu după un control.

Ce trebuie să facă locatarii înainte de intervenție

Regulamentul pune obligații și în sarcina beneficiarilor, nu doar a prestatorului, iar nerespectarea lor este motivul cel mai frecvent pentru care o deratizare de bloc dă rezultate slabe. Beneficiarii au obligația să permită accesul operatorului în locurile unde urmează să se realizeze operațiunea și să mențină salubre spațiile pe care le dețin.

• Evacuarea tuturor reziduurilor solide din subsol, din boxe și din spațiile tehnice, înainte de data intervenției.
• Spălarea încăperilor în care se face colectarea deșeurilor — camera de ghenă și zona toboganului.
• Eliminarea apei stagnate și curățarea subsolurilor, inclusiv degajarea zonelor blocate de materiale depozitate.
• Punerea în ordine a depozitelor de materiale, astfel încât pardoseala și pereții să fie accesibili pe tot perimetrul.
• Remedierea defecțiunilor tehnice la instalațiile sanitare care provoacă inundarea sau stagnarea apei în subsol — fără asta, tratamentul se repetă la nesfârșit.
• Anunțarea locatarilor cu privire la data intervenției, produsele folosite și perioada în care accesul în zona tratată este restricționat.

Cum decurge o deratizare corectă într-un bloc

O intervenție serioasă începe în subsol și în camera de ghenă, nu în apartamente. Scopul este să elimini populația din habitatul ei, apoi să închizi căile prin care revine. Fără partea de excludere, tratamentul se transformă într-un abonament la momeală consumată lună de lună.

• Inspecția subsolului, a camerei de ghenă, a boxelor, a coloanelor de instalații și a căminelor din jurul blocului, cu identificarea cuiburilor și a traseelor.
• Amplasarea stațiilor de intoxicare securizate, închise și inaccesibile copiilor, animalelor de companie și speciilor nețintă, numerotate pe un plan de amplasare.
• Măsuri de excludere — etanșarea golurilor din jurul țevilor, a trecerilor prin pereți și a spațiilor de sub ușile de subsol.
• Monitorizarea consumului de momeală la vizitele următoare și reamplasarea stațiilor în funcție de rezultate; rodenticidele anticoagulante de generația a doua acționează de regulă în 3–7 zile.
• Tratarea punctuală a apartamentelor reclamante, atunci când rozătoarele au urcat deja pe coloane.
• Repetarea vizitelor până la oprirea completă a consumului, urmată de trecerea într-un regim de monitorizare periodică.

Ce documente trebuie să ceară administratorul

Un tratament fără documente nu poate fi justificat nici în fața locatarilor, nici la un control. Normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014 prevăd că prestarea serviciilor de deratizare, dezinsecție și dezinfecție se finalizează cu un proces-verbal de recepție a serviciilor, cu un conținut minim obligatoriu. Cere-l la fiecare vizită și păstrează-l la dosarul asociației.

• Datele de contact ale prestatorului și ale beneficiarului, plus contractul sau documentul prin care s-a solicitat efectuarea procedurii.
• Procedura efectuată — deratizare, dezinsecție sau dezinfecție — cu data și ora realizării.
• Produsul biocid utilizat, numărul actului administrativ de plasare pe piață și lotul.
• Modul de aplicare, concentrația soluției de lucru și timpul de contact.
• Spațiile tratate, suprafața și cantitatea de produs utilizată raportată la suprafață.
• Măsurile impuse după efectuarea procedurii, prezentate detaliat, pe care administratorul le comunică locatarilor.

Am detaliat separat întregul dosar DDD și rolul fiecărui document la un control. Pentru asociațiile de proprietari din Oradea și din județul Bihor, Orynco lucrează sub autorizația ANSVSA RO-BH-295R/20.10.2025, folosește exclusiv produse biocide avizate și eliberează documentația completă la fiecare intervenție. Dacă blocul are deja o problemă în subsol sau dacă asociația vrea un plan de monitorizare periodică, cere o ofertă și primești un plan adaptat clădirii.